Consilierea psihologică vine în sprijinul oamenilor pentru a-și îmbunătăți starea de bine, a-și diminua nivelul de stres și pentru a rezolva situațiile dificile cu care se confruntă în prezent. Procesul se concentrează pe felul în care funcționează persoană în viața de zi cu zi, atât în raport cu sine, cât și cu persoanele din jur. Se abordează o varietate de dificultăți, de la cele sociale, profesionale și până la problemele de ordin fizic. Este un process de scurtă durată, de câteva săptămâni sau luni.

Psihoterapia este un proces de lungă durată, de cel puțin câteva luni. În cadrul procesului psihoterapeutic se explorează trecutul și impactul acestuia în prezent, este o analiză în profunzime în care sunt scoase la iveală credințe iraționale, modele de comportament adânc înrădăcinate, pattern-uri de gândire disfuncționale, traume din trecut. Focusul este pus deopotrivă pe emoții și procesarea acestora, precum și pe trecerea la acțiune și adoptarea de comportamente sănătoase. În cadrul procesului psihoterapeutic pot fi abordate și tulburările de personalitate precum tulburarea de personalitate borderline, fobii, depresie, anxietate.

Consilierea psihologică și psihoterapia au ca principal scop prevenția și reducerea dificultăților de ordin emoțional, cognitiv și comportamental și – în paralel – optimizarea, autocunoașterea și dezvoltarea personală.
Procesul terapeutic nu este unul ușor – odată început, va trebui să fim pregătiți în a ne simți singuri, slabi, vulnerabili. Doar prin traversarea acestei zone tulburi reușim să preluăm controlul, să reducem teama, să ne exprimăm nevoile, sentimentele, să avem grijă tot mai bine și să ne fie mai bine cu noi înșine. Acesta este drumul către autenticitate.

Iată câteva direcții abordate în cadrul procesului terapeutic:

• Stresul și utilizarea acestuia ca motivator;
• Calmarea temerilor iraționale care apar ca soluție împotriva anxietății;
• Dezvoltarea și antrenarea deprinderilor de viață ca soluție împotriva tulburărilor de dispozitie și a melancoliei;
• Identificarea gândurilor disfuncționale care generează furia și corectarea acestora;
• Implementarea de obișnuințe bune, ca remediu pentru procrastinare;
• Recunoașterea conflictului din cadrul diverselor relații și educarea abilităților de comunicare;
• Stimă de sine scăzută și dezvoltarea unui nou limbaj emoțional în raport cu propria persoană;
• Identificarea propriilor nevoi și a posibilității de a le îndeplini;
• Emoțiile pozitive/ negative și sursa acestora;
• Stilurile de gestionare pentru a face față emoțiilor negative;
• Recunoașterea tiparelor disfuncționale și întărirea modului adultului sănătos.